sâmbătă, 26 martie 2016

cumpana mea

randurile astea sunt ca sa imi aduc aminte cat de rau am fost ultima luna.
randurile astea sunt pentru aducere aminte.
sa nu ma ia valul infatuarii si nesimtirii , atunci cand bine ma voi afla. Si, ca multi altii....de oameni nu-mi va pasa.
randurile astea sunt bice. ca cele care pocnesc de Plugusor , sacadat si fara mila.
sa se ridice la cer si sa ma biciuiasca pentru a ma ridica iarasi la starea de modestie si smerenie.
si chiar umilinta !!
mi-a fost atat de rau timp de o luna...nici nu mai conteaza motivul. am simtit pe propria piele cat de muritori suntem. cat de fragila e viata....cat de relativa e existenta. si nu-mi trecea...se agrava !
dar undeva in adancuri vorbeam cu mine si cu toata dumnezeirea si cu toate celulele corpului meu.
si ele erau pasive.
si eu  le strigam rebela ..nuuuuuuuu. nu vreau sa se termine asa...
si ele taceau pasive si nimic nu se intampla.
pana cand mi-am plecat sufletul invinsa. marea invingere e marea recunoastere. ca tot ce gandesti e ori mireasma , ori bici pe suflet.
nu mi-a mai ramas decat lumina si ruga.
si cortina s-a ridicat.
si iarasi mi-a zambit viata , si toti dumnezeii si toate pasarile si norii si gandurile si tot.
nu , nu se putea termina asa.          
                                               

viata este infinita , o spirala universal conceputa sa dureze vesnic.
am aflat ca sunt muuuulllltttt mai puternica decat mi-am imaginat vreodata.
sunt mult mai in credinta decat am visat vreodata.
sunt un om bun indiferent cat de obsesiv se incapataneaza unii oameni sa scoata din mine raul.
vietii nu-i poti multumii decat existand frumos. fara sa fortezi nota. doar sa respiri.
si sa iubesti.
in primul rand pe tine.
iubeste -te !!

duminică, 13 martie 2016

despre 13 a lui martie si despre viata

hotarasem sa fie intre noi.Fara exagerari pe facebook.Pompoase urari si exagerari ipocrite.De ochii lumii ...sa vada lumea...sa ne stie facebookul.Oarecum  , pentru ca asta ma irita cand deschid pagina uneori. Dar ...a fost o asemanare si o schimbare , pe care eu , numai eu am stiut-o. :) 
Viata omului e ca o calatorie cu o corabie pe un ocean nesfarsit , in aparenta.Daca privesti  in zare , nu in adancuri , intotdeauna  acolo vei zarii un mal, o insula , un continent. Sa poposesti sau sa debarci pentru totdeauna.
Ziua aia de 13 martie 1993 a fost atat de stranie.Ciudata si binecuvantata zi.
O sarcina cu o nastere peste termen.O cazatura in baie...o sansa la viata. Un  copil strangulat cu propriul cordon , intoxicat cu lichidul care-i fusese casa...o nastere grea si impusa.Grabita de circumstante. Un strigat  la viata , ca o piesa dintr-o opera , in care ea triumfa. O doctora beata la propriu si la figurat. Inspaimantata ca ceva nu era ok...dar fericita ca s-a mai nascut o cantareata...
Si acelasi gri pe cer. Chiar si urme de zapada pe drumuri. Asta a fost saptamana  in care  deveneam mama pentru prima si ultima oara. Eram  rapusa fizic , dar atat de fericita  dinlauntru...In pofida  celor 1000 de motive care m-a intristau, eu imi aduceam pe lume minunea.Si ma bucuram , si speram, si ma incurajam.
13  zi cu ghinion...nahhh  E un numar cu care trebuie sa te imprietenesti. Sunt 23 de ani deja ,in care ziua asta mi-a adus aminte ca trebuie sa deschizi ochii sa vezi cat de binecuvantat esti. 23 de motivatii sa merg inainte, 23 de zile in care sa sarbatoresc viata , 23 de zile in care Divinitatea a prins  contur si s-a uitat la mine prin ochii copilului meu.
                                           
Azi a fost iar nor  si cerul nu a vrut sa-si arate nici Soarele , nici albastrul.Dar mi-am adus aminte de o lectie a unui monk  budhist la un curs de astrologie.Cand vrei sa ajuti ceva , chiar si cerul...daruieste lumina si numeste pentru cine.Si am scris SOARE pe o lumanare , ISABELA pe alta si VIATA pe alta. Am cerut iertare cerurilor pentru toate, gandite sau vorbite .Am cerut binecuvantare cerurilor pentru toti si toate.Si tot ce am indraznit sa mai spun a fost ....faca-se voia ta!  Am stiut ca o sa fie bine ...un suflet conectat  simte intotdeuna cum o sa fie. 
Si a iesit Soarele...chiar si pentru cateva ore , cerul mi-a ascultat ruga.Si eu i-am inteles griul si intristarea. Ca sa ne putem bucura de albastrul si albul cerului insorit  , sau de negrul noptilor instelate , trebuie sa cunoastem  griul trist.Starea de neclar , nesiguranta , nefericire . Sa putem compara si realiza cat de bogati suntem uneori. 
Te-ai nascut intr-o zi de 13 a unui martie gri si trist. Ca sa aduci bucurie si Soare in viata mea...sa deschid in fiecare zi de 13 ochii si sa vad ca nu exista numere  cu ghinion si situatii fara sanse de izbanda. Te-ai nascut sa ma faci sa vad...si cumva inseamna ca esti lumina ochilor mei .
Binecuvantata fi copila mea !